Ghid de Colectare Selectivă: Hârtie & Carton
„Nu doar drujbele distrug pădurea.” – iată un mesaj care ți se întipărește în minte și te face să privești procesul de colectare și reciclare hârtie dintr-o nouă perspectivă. L-am găsit pe Harta Reciclării (dar și pe alte site-uri de profil), căutând inițial cele mai apropiate puncte de colectare hârtie și carton din Cluj, iar apoi încercând să înțelegem mai în profunzime provocările acestor comportamente la nivel de individ și societate.
Am structurat informațiile după cum urmează:
- Cum să ne reducem consumul de hârtie și carton?
- Cum colectăm corect hârtia și cartonul?
- Ce putem recicla? Ce nu putem recicla?
- Puncte de colectare și reciclare hârtie în Cluj
- Consecințele consumului de hârtie (sau de ce ne-ar păsa?)
Dacă despre colectarea selectivă corectă a plasticului am discutat deja, este momentul să ne îndreptăm privirile, așadar, înspre „hârțogăria” din viețile noastre.
1. Cum să ne reducem consumul de hârtie și carton?
Primul gând ni se îndreaptă înspre măsurile pe care le putem lua pentru a ne reduce consumul propriu de hârtie și carton. Am adunat aici câteva idei și scopul ar fi să dezvoltăm lista aceasta, adăugând treptat și ideile primite din comunitate: ce face fiecare dintre noi, în mod conștient, pentru a nu consuma inutil hârtie?
- Dacă e musai să tipărim ceva, să nu uităm de opțiunea față-verso. Am reuși doar așa să înjumătățim consumul acesta de hârtie. O altă variantă ar fi, mai ales în cazul documentelor nu atât de importante, să micșorăm fontul pentru a reduce numărul de pagini tipărite.
- Dacă e posibil, să optăm pentru facturi digitale, transmise online, prin e-mail;
- Dacă nu e absolut necesar (sume mai mici, tranzacții care nu ne dau neapărat emoții, păstrarea unei altfel de evidențe), să sărim peste emiterea chitanței la ATM-urile bancare;
- Șervețelele de bucătărie (role de hârtie) pot fi înlocuite cu vechiul și clasicul prosop de bucătărie (milităm pentru reinstaurarea ștergarului în bucătărie);
- Dacă nu avem neapărat nevoie, putem refuza ambalajele de hârtie (să optăm pentru produse fără ambalaj sau cu mai puțin ambalaj adică, a nu se înțelege că ar fi mai indicat un ambalaj din plastic);
- Inițial, hârtia era realizată din cânepă, resturi textile sau scoarță de dud, nu din copaci, cum se întâmplă acum (în prezent, 93% din producție se bazează pe copaci). Dacă există această opțiune, să cumpărăm deci, mai degrabă, hârtie fabricată din altceva – din cânepă, bumbac, in sau din reziduuri agricole;
- Să folosim hârtie reciclată (nouă ne și place, de altfel, textura și „căldura” acesteia);
- Știm că pasionații de lectură au diverse dileme: pe de-o parte, ar fi bine să susținem piața de carte din România (cumpărând cărți, deci), pe de altă parte, ne gândim poate la copaci. O soluție ar fi așa: să redescoperim farmecul bibliotecilor sau să facem schimb de cărți în comunitate, iar când știm sigur-sigur că ne place un autor / autoare, când ne dorim cu certitudine să citim o carte sau deja o îndrăgim, să și cumpărăm. Cărțile acestea vor aduce valoare în viețile noastre, le vom păstra sau oferi în dar, deci nu sunt nici risipă, nici consum irațional de hârtie;
- Să nu uităm de reutilizare: cutiile de carton pot deveni cutii de depozitare pentru orice prin casă, hârtiile pot fi utilizate în proiecte de artă / hobby. Putem chiar să ne interesăm pe grupuri locale dacă nu există astfel de persoane care au nevoie de hârtii și carton pentru diverse proiecte personale (am testat, există).
- „În locul pungilor din hârtie sau plastic, săculeții din material textil ce se pot spăla. Renunțarea la pungile cadou.” (recomandări primite de la Doina Canta)
2. Cum colectăm corect hârtia și cartonul?
Dincolo de faptul că hârtia și cartonul se colectează în recipientele (tomberon, saci menajeri) de culoare albastră, e bine să avem în vedere câțiva pași pentru a le putea colecta selectiv în mod adecvat:
- Să îndepărtăm capsele, benzile adezive, bucățile de plastic atașate (cum sunt cele de la plicuri sau de la ambalajele din hârtie pentru produsele de patiserie, de exemplu);
- Să ne asigurăm că hârtia sau cartonul nu sunt contaminate cu uleiuri, resturi alimentare, vopsele sau alte substanțe chimice. Dacă doar o parte dintr-o cutie de carton, de exemplu, este contaminată, putem să o îndepărtăm și să colectăm pentru reciclare partea curată;
- Să le împăturim pentru a economisi spațiu.
3. Ce putem recicla? Ce nu putem recicla?
În general, lumea cam știe – și e destul de clar – ce are sens să colectăm selectiv și ce nu, când vine vorba de hârtie și carton. Există însă și unele produse sau situații oarecum contra-intuitive, așa că iată:
Ce putem recicla?
- maculatură
- caiete sau agende vechi
- ziare și reviste
- broșuri publicitare
- cutii de carton simplu sau ondulat
- role de hârtie (de la hârtia igienică sau de la șervețelele de hârtie pentru bucătărie)
- plicuri și pungi din carton
- cutiile de pizza sau altele similare – doar parțial (se poate păstra partea superioară a cutiei, care de obicei rămâne necontaminată)
- cărți poștale și felicitări (trebuie scoase întâi bateriile, dacă e cazul; dacă există componente din alte materiale, trebuie îndepărtate).
Ce nu putem recicla?
- hârtia creponată
- hârtia de ambalat lucioasă
- bonuri sau chitanțe
- hârtia plastifiată
- șervețelele de hârtie, hârtia igienică sau prosoapele de bucătărie din hârtie utilizate (reziduurile organice nu pot fi eliminate, iar acestea contaminează și restul hârtiei ce ar urma să fie reciclată; soluția ar fi reducerea utilizării unde se poate și/sau optarea pentru produse din hârtie reciclată)
- cutiile de lapte și sucuri (tip Tetra Pak) – acestea se colectează selectiv, însă ca plastic
- orice tip de hârtie sau carton dacă au fost contaminate sau au urme de ulei, reziduuri alimentare sau alte substanțe lichide / toxice
- pachetele de țigări (din cauza foliei de plastic de deasupra, ce se separă cu dificultate; fabricile de reciclare din țara noastră nu pot realiza acest proces de separare)
- cofrajele din carton de la ouă (pot fi însă compostate sau există ferme și producători locali care le pot reutiliza în activitățile lor și chiar au nevoie de cofraje).
Deși reciclarea este importantă, să nu uităm că aceleași fibre pot trece prin acest proces de cel mult 4-5 ori cu tehnologiile actuale (în funcție de tipul de hârtie sau carton). Soluția reală stă în reducerea consumului și a cererii de hârtie și, apoi, în reutilizarea eficientă a acesteia. Reciclarea ar trebui să fie mereu o ultimă etapă.
4. Puncte de colectare și reciclare hârtie în Cluj
Inițial, ne gândeam să căutăm diverse centre de colectare din Cluj, însă probabil cel mai util ar fi să ne obișnuim să folosim Harta Reciclării » prima platformă națională care centralizează toate punctele de colectare separată din țară. E foarte simplu: accesăm direct localizare.hartareciclarii.ro, permitem localizarea sau căutăm direct pe hartă zona de interes, selectăm tipul de materiale și aflăm tot ce ne interesează dacă dăm click pe un punct de pe hartă (adresa, ce fel de punct de colectare este, ce alte tipuri de materiale se pot colecta acolo etc).
Totuși, iată câteva puncte de colectare hârtie în Cluj:
- Gheorgheni: pe Aleea Detunata nr. 7 și nr. 9, pe strada Muncitorilor (mai multe);
- Andrei Mureșanu: pe Calea Turzii, intersecție cu str. Silviu Dragomir;
- Zorilor: str. Observatorului (mai multe), pe str. Meteor (colț cu str. Lunii), pe str. Luceafărului;
- Mănăștur: str. Bucegi nr. 11, str. Mehedinți nr. 1,3, str. Grigore Alexandrescu nr. 3;
- Plopilor și Grigorescu: str. Salcâmului, Aleea Stadionului (intersecție cu Uzinei Electrice), în Parcul Rozelor, str. Donath 106, Aleea Bucura nr. 1, Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 128;
- Zona centrală: str. George Coșbuc (Parcul Central), Aleea Stadionului (mai multe), str. I.P. Voitești;
- Gruia: str. Vânătorului
- Dâmbul Rotund: str. Tudor Vladimirescu 12-14;
- Mărăști: str. Fabricii, nr. 12, nr. 125.
O informație utilă: cetățenii pot monitoriza autoritățile și companiile de salubritate, iar în caz de nerespectare a legii colectării selective, pot sesiza Garda de Mediu. Pe pagina reciclare.declic.ro, pe lângă semnarea petiției, putem găsi chiar la final un model de sesizare pregătit de cei de la Declic, adaptat fiecărui județ din țară (pentru Cluj » aici)
5. Consecințele consumului de hârtie (sau de ce ne-ar păsa?)
În timp ce, parcă, am devenit mai conștienți de plasticul din jurul nostru în ultimii ani, cererea mare de hârtie își are, în continuare, consecințele ei, de la defrișări masive (uneori ilegale), la dispariția pădurilor virgine, conflictele armate ce apar în țări mai sărace, pierderea unei relații armonioase cu mediul și pădurile în detrimentul adoptării activităților intense de exploatare a lemnului în astfel de comunități, strămutări ale indigenilor, conflicte între agenți economici ai industriei hârtiei și localnici etc.
Interesant este și faptul că deși există o tendință a digitalizării, în ultimii 40 de ani consumul de hârtie la nivel global a crescut cu 400%. Fenomenul apare cu precădere în țările industrializate: adică 20% din populația lumii consumă aprox. 87% din producția de hârtie la nivel mondial. Americanii sunt mari consumatori de hârtie: 300 de kg de hârtie / an pe cap de locuitor. În țările în curs de dezvoltare consumul mediu anual / locuitor depășește cu puțin 55 kg de hârtie. În România se consumă mai puțină hârtie: aprox. 27 kg de hârtie / locuitor în fiecare an. Însă tot pare mult, dacă transpunem cifrele într-o realitate imediată. Și dacă ținem cont și de faptul că jumătate din produsele de hârtie și carton sunt, de fapt, ambalaje (deci nu cărți, reviste, alte mijloace de comunicare).
Industria hârtiei este, de altfel, cât se poate de poluantă, căci hârtia clasică, așa cum o știm noi acum, este albită cu clor și derivații săi. Procedura duce la emiterea în mediu unei substanțe chimice extrem de toxice (dioxina), cu efecte asupra funcționării noastre hormonale (reproducere / dezvoltarea timpurie a copiilor). În plus, producția de hârtie este responsabilă pentru 20% dintre despăduririle care au loc la nivel global! Iar plantațiile și dezvoltarea unor păduri artificiale, în locul pădurilor virgine distruse, nu sunt tocmai o soluție (pierderea biodiversității, schimbări climatice etc).
Sigur, e greu să avem toată această imagine de ansamblu în minte când ne cumpărăm un banal pachet de șervețele sau o revistă, când primim bonul de plată sau, mai ales în ultima perioadă, când ne vin coletele la ușă. Hârtia face parte din viețile noastre. Responsabilitatea nu poate fi dusă în cârcă doar la nivel individual, însă există anumite lucruri pe care le putem face și noi pentru a influența, împreună, direcția acestei industrii.
Surse de informații & recomandări de lectură:
- Ghid de Colectare Selectivă a Deșeurilor – Declic.ro
- Cum se reciclează? Închide! Stinge! Reciclează!
- „Trăiește mai bine. Îndrumar de ecologie umană.” – de Anca Elena Gheorghică, Asociația Mai Bine.
- Principalele avantaje ale reciclării hârtiei
