Baletul Operei Naționale Cluj: premieră extraordinară dedicată Centenarului

de | | 3 Minute

Baletul Operei Naționale Cluj: premieră extraordinară dedicată Centenarului

Premiera absolută „Tânărul și moartea” aduce pe scena baletului clujean opera maestrului Constantin Rîpă, într-un spectacol extraordinar de o mare complexitate lirică și coregrafică. În această seară, de la ora 18.30, pe scena Operei Naționale va fi o desfășurare de forțe artistice dedicate compoziției românești și poveștilor ce depășesc timpul și spațiul ca repere limitative.

Compozitorul Constantin Rîpă poartă spectatorul prin timp și spațiu, pe parcursul celor trei acte, de la Atena lui Pericle și personajele sale mitologice, la Parisul secolului al XIX-lea și legenda naiadei Senei, ajungând în ultimul act pe tărâmul mioritic.

Maestrul Rîpă și-a dedicat întreaga făptură muzicii. S-a născut în 1938, este  compozitor, cercetător, muzicolog, dirijor, profesor la Academia de Muzică Gheorghe Dima, autor a numeroase volume și studii. A compus 45 de lucrări pentru cor, 30 de lucrări pentru muzica de cameră instrumentală, patru cicluri de lieduri pentru muzica de cameră vocală și 16 compoziții pentru muzica simfonică.

📷 Nicu Cherciu

Din libretul baletului: cum s-a compus baletul „Tânărul și moartea”?

„Ideea creării baletului „Tânărul și moartea” are o îndelungă germinare.Prin anii 70, doi colegi instrumentiști, asistenți la Conservator, m-au rugat să le scriu o lucrare pentru contrabas și percuție. În perioada respectivă mă ocupam să-i dezvălui fiului meu mirajul mitologiei și culturii antice. Așa mi-am venit ideea Efebului rănit, având ca scenariu un tânăr care la prima lui lupta va fi rănit consecutiv de trei ori și va muri. Apoi camarazii săi îl vor purta în brațe spre locul înmormântării, într-un Marș Funebru.

Câțiva ani mai târziu, la începutul anilor 1980, am dezvoltat și orchestrat acea piesă. Dar a apărut o situație: momentul în care am terminat marșul funebru a coincis cu explozia de la Cernobîl (aprilie 1986), astfel că am mai ținut lucrarea în sertar câțiva ani.

Sfârșitul anilor 80 mi-a adus scenariul din actul II (Tânărul măturător și naiada Senei), când mi-a căzut în mână un volum de poezii semnat Jacques Prevert. Am fost vrăjit de stilul amuzant și de geniul spiritual de poezii al acestui autor. Datorită lui am ajuns la povestea tânărului măturător iși a Bătrânului înger al măturătorilor. Mai târziu mi-am imaginat naiadele, de care am legat destinul tânărului. Pentru acest act am ascultat foarte multă muzică franceză: Yves Montand, Edith Piaf, Charles Aznavour, Mireille Mathieu etc., până s-a zămislit în minte mea acel contur melodic al trombonului.”

„Am purtat în minte 10 ani scenariul baletului, dar muzica s-a scris foarte târziu”

„Actul III, Jertfa Solară, s-a impus imediat ce am devenit conștient că existau cei doi tineri anteriori, și automat mi-a răsărit în minte acest tânăr al nostru din Miorița, pe care-l cunoșteam profund, împreună cu filosofia românească despre el. Îmi făcusem și doctoratul cu Sigismund Toduță pe tema „Ideea mioritică în creația muzicală cultă românească”. Creația muzicală propriu-zisă a mai durat și ea 5 ani, fiind, în mod firesc, cea mai extinsă, cuprinzând toate momentele baladei: dimineața la stână, dans închinat soarelui, pornirea turmelor, fata de maior, dansurile folclorice, lupta și uciderea, bocetele, maica bătrână, nunta mioritică, apoteoza tânărului.

Tehnicile muzicale pe care le-am folosit în creația acestui balet sunt cele generate de secolul XX: heterofonia, tehnică ancestrală, cu aglomerări sonore, pânze sonore, glissandele, momentele de improvizație liberă, etc. Preocuparea principală a fost însă tematica melodică, prin care s-au comunicat în formă nudă toate stările expresive și dramatice ale fiecărui moment.”

(Constantin Rîpă)

A doua reprezentație a baletului Tânărul și Moartea va avea loc duminică, 1 aprilie.