Orașul cu cel mai bun indice de vitalitate culturală
Știm că locuim într-un oraș dinamic, aflat în plină dezvoltare pe mai toate planurile, vedem că se întâmplă multe prin Cluj și ne place dimensiunea culturală a orașului. Conștientizăm mai concret cât de viu este orașul acesta atunci când avem un termen de comparație, când petrecem mai mult timp, poate, prin alte locuri din țară, când vin studenți de prin alte orașe – iar când laudă Clujul, o fac cel mai adesea pentru evenimentele și dinamismul lui.
Mizăm pe vitalitatea culturală a Clujului – deci, oarecum intuitiv, eventual pe baza diverselor sondaje de opinie sau topuri. Așa că e binevenită o confirmare: fără a lua în considera capitala, care nu a fost inclusă în analiza realizată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), Cluj-Napoca este orașul care deține primul loc pe țară când vine vorba de infrastructură culturală și industrii creative, având cel mai bun indice de vitalitate culturală!
Florin Moroșanu, cel care a fost președinte al Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE pe durata depunerii candidaturii Clujului la această competiție, a redat integral concluziile referitoare la Cluj-Napoca din analiza „Vitalitatea culturală a orașelor din România” (Autori: Ștefania Voicu, Alexandru Dragomir):
„De departe, Cluj-Napoca este orașul cu cele mai puternice și stabile elemente care compun vitalitatea culturală a orașului, fapt care se reflectă în valorile indicelui de vitalitate. În ceea ce privește infrastructura culturală, orașul se află în fiecare an pe prima poziție a clasamentului dedicat acestei categorii de indicatori. Industriile creative sunt de asemenea pe prima poziție în topul dedicat categoriei acesteia pe fiecare an dintre cei cuprinși în analiză.
Categoria de industrii creative reprezintă totodată și cel mai puternic element de vitalitate pentru orașul Cluj-Napoca, excelând atât la nivelul numărului de persoane angajate în acest sector, cât și la nivelul cifrei de afaceri și al profitului. Orașul deține și un consum cultural ridicat, aflându-se în fiecare an pe poziția 2 în acest sens, cu excepția anului 2015 când ocupă prima poziție.
În ceea ce privește resursele umane specializate, orașul oscilează între pozițiile 4 și 5.
Punctul slab al municipiului este reprezentat de cheltuielile alocate din bugetul local pentru sectorul cultural. Aceasta poate fi de fapt doar în aparență un punct slab, în condițiile în care majoritatea serviciilor și elementelor de infrastructură culturală din municipiu beneficiază de finanțare de la Ministerul Culturii. Cu excepția anului 2012, care semnifică maximul atins de indicele de vitalitate culturală și a anului 2015, în care indicele se află la cea mai mică valoare înregistrată, pentru anii 2010, 2011, 2013 și 2014 evoluția indicelui de vitalitate culturală s-a menținut la parametri similari.
Evoluția indicelui de vitalitate fără oscilații semnificative este dată așa cum menționam de stabilitatea elementelor de vitalitate culturală de care dispune orașul.
Recomandări
După municipiul București, pe care nu l-am inclus în analiză, Cluj-Napoca este polul cultural cel mai puternic, cu o vitalitate culturală crescută pe întreaga perioadă analizată. Stabilitatea elementelor care compun vitalitatea culturală a orașului și menținerea acestora pe primele poziții ale clasamentelor dovedește trăsătura de motor cultural pe care o deține orașul.Prin sincronizarea acestor elemente de vitalitate culturală care funcționează la nivel ridicat, orașul poate susține ușor proiecte de dezvoltare locală cu caracter cultural și creativ.”
Sectorul ONG
Florin Moroșanu mai precizează și faptul că în această ultimă analiză, sectorul ONG nu a fost luat în calcul, neexistând date relevante la nivel național. Totuși, pentru Cluj-Napoca, acest sector este „unul dintre cele două motoare ale vieții culturale”, orașul fiind printre puținele din țară care finanțează și susține numeroase ONG-uri – cu cea mai mare sumă / an (aproximativ 300 de ONG-uri anul acesta, aprox. 13 milioane lei), următorul oraș într-un eventual top susținând prin alocări abia un număr de 150 de astfel de organizații.
Stabilitate în dinamism
E plăcut să ți se confirme ceea ce știai, sub o formă sau alta. Senzația că orașul acesta a luat calea tranziției de la „multe party”-uri (evenimentele reprezentative în urmă cu mai mulți ani), înspre cel mai viu și dinamic oraș din punct de vedere cultural și creativ, din țară, după București, este susținută de analize făcute în urma coroborării de date statistice din ultimii 10 ani.
Dincolo de această confirmare, la fel de important este să ne menținem, la nivel de comunitate, interesul viu pentru schimbările în bine acolo unde orașul prezintă încă minusuri. Partea bună este că lucrurile se mișcă în Cluj și există o stabilitate a direcției în acest dinamism urban 🙂
Iulia Marc, redactor Cluj.com
? instagram @barbarossasambagroup
