Cele 5 cartiere medievale ale Clujului
Cartierele Clujului ne sunt atât de familiare, încât avem impresia că au existat aici, între aceste dealuri, dintotdeauna. În perioada medievală, însă, Clujul era împărțit în 5 cartiere, fiecare împărțit la rându-i în așa numitele zecimi (sau decimi).
Vă invităm să descoperim împreună vechile cartiere ale Clujului 🙂
Fie că vorbim de cartiere cu tradiție în memoria tuturor clujenilor, cartiere precum Mărăști, Mănăștur, Grigorescu, Gruia, Gheorgheni, Iris, Între lacuri, Dâmbul Rotund, Zorilor sau Someșeni, sau de cartiere mai noi precum Bună ziua, Bulgaria, Europa, Andrei Mureșanu sau altele, toate le sunt familiare celor care au copilărit pe străzile lor sau celor care le-au descoperit mai târziu, în anii studenției.
Cei mai norocoși au bunici care le povestesc cu nostalgie în glas despre cum arăta Clujul odinioară. Cu bune și cu rele, cu inevitabile comparații de genul „atunci și acum”, toți savurăm, măcar uneori, aceste mici incursiuni în Clujul de altădată. E un exercițiu de imaginație, dacă vreți, o privire pe furiș înspre o altfel de viață.
Dacă îndrăzniți a privi și mai departe în timp, putem poposi în perioada medievală. E momentul din care, odată cu acordarea statutului de oraș (civitas) de către Carol Robert de Anjou (pe 19 august 1316), putem vorbi și folosi corect din punct de vedere oficial ideea de „cartiere ale orașului Cluj”.
„Orașul împrejmuit cu ziduri de apărare era format din Cetatea Veche și Cetatea Nouă, care se întindeau pe aproape 530.000 m². Întregul oraș, atât cel împrejmuit cât și cel din afara zidurilor, a fost împărțit în cinci cartiere și 12 zecimi sau decimi. Acestea ocupau un teritoriu de aproape 6 km². ” , aflăm de la Lukács József, în „Teritoriul orașului Cluj” (Povești despre Cluj, 2015), cu mențiunea că autorul se referă la teritoriul locuit.
Cele 5 cartiere medievale ale Clujului nu țineau cont de zidul de incintă, fiecare dintre ele fiind extinse atât în interiorul incintei, cât și în afara zidurilor. Acest lucru poate fi un indiciu al faptului că împărțirea orașului exista înainte de a fi ridicată incinta acestuia.
De menționat este și faptul că Piața Mare (actuala Piața Unirii) nu a fost niciodată considerată un cartier, fiecare latură a sa făcând parte dintr-un cartier diferit.
Iată așadar cele 5 cartiere medievale ale Clujului, cu teritoriile aferente și străzile lor principale:
1. Cartierul Vetus Castrum (Cetatea Veche)
Cetatea Veche se afla în zona Pieței Muzeului și peste Someșul Mic, cuprinzând latura nordică a Pieței Unirii, partea de vest a străzii Regele Ferdinand, zona actualei Piețe Mihai Viteazul și strada Horea, precum și străzile lăturalnice.
2. Cartierul Longa (Lung)
Format la est de actuala stradă Regele Ferdinand, Cartierul Longa s-a extins mult înspre est, până pe actualul teritoriu al cartierului Mărăști, având ca stradă principală Strada Ungurilor – actualul Bd. 21 Decembrie 1989.
3. Cartierul Media (De Mijloc)
Incluzând latura de est a Pieței Unirii, cartierul Media avea ca stradă principală Bulevardul Eroilor din zilele noastre. Cartierul mai cuprindea străzile I.C. Brătianu și Iuliu Maniu, cu ulițele adiacente acestora, precum și zona actualei Căi Dorobanților, care era în acel moment în afara zidurilor de apărare.
4. Cartierul Luporum (Lupilor)
În zilele noastre, când ne gândim la Biserica Reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu, o mai diferențiem și ca „biserica de pe Ulița Lupilor”. Iată, așadar, că în perioada medievală, exista chiar un cartier al lupilor, ce avea ca stradă principală tocmai strada Lupilor. Denumirea acestei străzi a supraviețuit până în anul 1923, când a fost schimbată în Mihail Kogălniceanu. Cartierul Lupilor cuprindea latura sudică a Pieței Unirii, zona străzii mai sus amintite, străzile Napoca și Universității, precum și zonele din actuala Piața Lucian Blaga și a străzii Clinicilor, ambele aflata în afara zidurilor orașului.
5. Cartierul Rapularum (Sfeclei)
Cartierul Rapularum ar putea coincide cu actualul cartier Mănăștur. Ca stradă principală a acestui cartier medieval al Clujului, am putea menționa actuala stradă Memorandumului și continuarea ei, Calea Moților. Pe atunci, cele două străzi erau cunoscute ca fiind Strada Mănășturului. Cartierul cuprindea așadar latura vestică a Pieței Unirii, până spre zona asociată actualei Universități de Științe Agricole și Medicină Veterinară. De aici încolo, începea teritoriul mănăstirii de la Cluj-Mănăștur.
Dacă v-ați construit deja o mică hartă mentală, cu siguranță ați conștientizat cât de mult s-a extins orașul din perioada medievală până în prezent.
Dacă atunci existau 5 cartiere, azi avem peste 20 de cartiere clujene, majoritatea noi și foarte noi, în curs de dezvoltare. Și numărul lor pare să fie în continuă creștere.
Vă spuneam că poate fi un exercițiu de imaginație. Sunteți în Piața Mare din Vechiul Cluj, v-ați terminat treburile și taifasul cu vreo cunoștință și vă îndreptați spre casă. Unde e acasă? Înspre ce cartier vă îndreptați? Treceți de zidul de apărare, oare?…
Pentru mai multe povești despre Cluj, vă recomandăm să participați la întâlnirile organizate de Asociația Vechiul Cluj, iar ca recomandare de lectură: „Povești despre Cluj”, editura Școala Ardeleană, 2015 (coordonator volum: Tudor Sălăgean).
Fotografiile sunt preluate din albumul „Old & New Cluj / Kolozsvar” alcătuit de Furu Levente, cu mențiunea că acestea aparțin evident unor perioade temporale diferite, îndeplinind o funcție estetică și cu rol imaginativ.
Iulia Marc
Redactor Cluj.com
