Ce pierdem când pierdem cerul nopții?
Ieși în grabă de la birou, fugi spre casă, mănânci în grabă, alergi spre stația de autobuz. Măcar nopțile să te oprești, să ridici privirea și să vezi cerul cu stele, să îți aliniezi ritmul interior cu cel universal. Cerul Clujului mai are, noaptea, câteva stele, le poți număra pe degete. Unde să regăsim cerul nopții?
Ian Cheney este astro-fotograf și director de filme documentare. Crescut în Maine (USA), într-un mediu rural care i-a dezvoltat admirația pentru stele, Ian se lovește, odată ajuns în New York, de dispariția stelelor din universul cotidian urban. Ce am pierdut, noi ca oameni, în momentul în care am pierdut cerul nopții, cerul înstelat?
Pornind de la aceste întrebări, a început să se structureze filmul documentar ,,The City Dark”.
The City Dark este cel mai premiat film documentar despre lumină, orașe mari și poluare luminoasă, pierderea și regăsirea cerului nopții. Structura filmului este ușor de urmărit, se desfășoară natural, înaintează spontan, pe măsură ce și regizorul află lucruri neașteptate despre impactul poluării luminoase – nu doar asupra legăturii noastre spirituale și intelectuale cu universul, ci și asupra sănătății noastre (ex. creșterea numărului de cazuri de cancer la sân), a vieții țestoaselor sau păsărilor migratoare sau, până la urmă, asupra siguranței noastre – căci în condițiile unui pământ tot mai luminos, devine tot mai greu de explorat, de exemplu, amenințarea asteroizilor ,,ucigași”.
Ne-am bucurat, acum câțiva ani, să îl vedem pe Neil deGrasse Tyson, am zâmbit și chiar am râs pe alocuri la glumele oamenilor de știință, am apreciat echilibrul opiniilor transmise. Soluția, așa cum regizorul a menționat și în cadrul întâlnirii de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din 2015, nu este o reîntoarcere la timpurile medievale, o renunțare la beneficiile pe care lumina ni le oferă. E lansată însă o provocare pentru noi toți în a decide cum folosim tehnologia, cum ne luminăm pământul fără a ne pierde stelele.
Gândul că strănepoții noștri ar putea să crească într-o lume în care nu ar mai știi cum arată cerul înstelat este, oarecum, trist. Din cele mai vechi timpuri, omul și-a înălțat privirile înspre cerul nopții și și-a pus întrebări. Întunericul a fost motorașul dezvoltării civilizației dintotdeauna.
Așadar, întrebarea rămâne: ce pierdem când pierdem cerul nopții?
Redactor: Iulia Marc
Fotograf: Edgar Dumea
