Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”
Inițiativa ridicării catedralei a aparținut episcopului Nicolae Ivan. Acesta s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare, iar Primăria clujeană a fost de acord să cedeze parcul din fața Teatrului Național pentru zidirea catedralei.
A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.
Zidită cu piatră din Baciu
În data de 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu. La propunerea episcolului Nicolae Ivan, s-a hotărât ca hramul Catedralei Ortodoxe din Cluj să fie Adormirea Maicii Domnului.
Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale.
Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, executate de firma „Seltenfer” din Şopron (Ungaria), cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Sunetul lor s-a auzit prima dată la 6 mai 1927. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.
La sfințire participă și regele Mihai, prinț moștenitor pe atunci
Sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent și regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Mihai, membri ai guvernului României și numeroase personalități.
Planul ce conţine intrarea în Catedrală este inspirat din arhitectura creştină timpurie mediteraneană. Deasupra uşii din mijloc este un act comemorativ, săpat în piatră, care îl invocă pe ctitorul lăcaşului sfânt, Episcopul Nicolae Ivan. Deasupra acestuia se află icoana mozaic cu imaginea Mântuitorului.
Deasupra uşii din dreapta se află un alt text în care se aminteşte începerea în timpul Regelui Ferdinand şi terminarea bisericii în timpul regelui Carol al II-lea, a patriarhului IPS D.D. Miron Cristea şi mitropolitului Transilvaniei IPS D. Nicolae Bălan, în anul 1933. Deasupra acestui text se află icoana-mozaic cu chipul Sfântului Ioan Botezătorul. Trei texte biblice se află deasupra uşii din stânga, ca şi icoana-mozaic cu chipul Maicii Domnului.
În subsolul catedralei se află Camera mormintelor, unde odihnesc Episcopul Nicolae Ivan şi Arhiepiscul Teofil Herineanu.
Sursa: Wikipedia
Fotograf: Creanga Viorica
