Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj, cunoscută și ca Biserica Minoriților, este un monument istoric și de arhitectură ridicat între 1775-1779 în stil baroc. Din 1924 servește drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Biserica se găsește pe actualul Bulevard al Eroilor, la nr. 10.
Edificiul a fost construit de ordinul romano-catolic al Fraților Minori Conventuali (așa numiții „minoriți”, cea mai veche ramură a franciscanilor) pe amplasamentul fostei „case Henter” și pe alte terenuri învecinate obținute prin schimb, meșter și totodată proiectant fiind Francisc Kirtner. Banii necesari lucrărilor au provenit dintr-o donație a împărătesei Maria Terezia, totodată Mare Principesă a Transilvaniei.
Din cauza unei erori de construcție, turnul bisericii s-a prăbușit la 22 septembrie 1779, făcând și o victimă umană. Turnul și fațada au fost ridicate din nou, 3 ani mai târziu, sub îndrumarea arhitectului Johann Eberhard Blaumann.
Frescele de pe tavan au fost pictate în 1908 de Francisc Lohr și restaurate în 1968 de Coriolan Munteanu.
Geamurile au stema familiei nobilului transilvănean Ioan Haller (protector al Minoriților în secolul al XVIII-lea) și stema Ordinului Minoriților. Vitraliile de secol XIX reprezintă sfinți legați de istoria ordinului franciscan și de istoria Ungariei. Odată cu preluarea bisericii, inscripțiile de pe vitralii (în limba maghiară) au fost distruse.
În anul 1924, când papa Pius al XI-lea a decis să treacă biserica în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma (Bisericii Greco-Catolice), călugării franciscani s-au baricadat în interiorul clădirii, fiind necesară intervenția forțelor de ordine pentru evacuarea lor.
În anul 1948, după interzicerea BRU (Bisericii Greco-Catolice), clădirea a fost trecută de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române.
După Revoluția din 1989, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a cerut fără succes, să i se recunoască dreptul de proprietate asupra lăcașului sacru. După un proces care a ținut opt ani, Curtea de Apel Ploiești a decis că proprietar a imobilului este Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, dispunând restituirea imobilului.
Pe 13 martie 1998 credincioșii ortodocși s-au împotrivit executării sentinței, blocând accesul credincioșilor greco-catolici în biserică. În aceeași zi, după intervenția forțelor de ordine, executorul judecătoresc a pus Episcopia de Cluj-Gherla în posesia vechii ei catedrale.
Cripta de sub catedrală
Cripta a fost descoperită din întâmplare în anul 1999, când s-au efectuat niște forări pentru a descoperi sursa umidității foarte mari din clădire. Cripta a fost construită odată cu biserica în 1779, dar a fost mascată de călugării franciscani în 1920, când lăcaşul de cult a fost trecut la greco-catolici.
Cripta este compusă din 150 de locuri de veci, persoanele decedate fiind îngropate aici între 1785 şi 1920. În dreptul fiecăruia este trecut numele şi poziţia socială, printre cei care-și găsit somnul de veci aici numărându-se un avocat al poporului, un poştaş şi chiar un primar.
Se crede că labirintul de sub catedrală ar fi în legătură cu galeria de tuneluri de sub centrul medieval al oraşului.
Sursa și fotografie: Wikipedia
http://ziuadecj.realitatea.net/
