Casa Matia
Casa Matia din Cluj este este unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Clujului deoarece in această clădire, situată în prezent pe strada Matei Corvin nr. 6, s-a născut regele Matia Corvin. Rege al Ungariei în perioada 1458-1490, Matia Corvin se naste la Cluj la 23 februarie 1440, fiind fiul voievodului Transilvaniei Ioan de Hunedoara.
Imobilul, în forma sa actuală este rezultatul unor transformări semnificative repetate începând de la sfârşitul secolului al XV-lea, însă foarte probabil era o clădire mai însemnată şi în perioada precedentă, adecvată pentru a găzdui familia lui Ioan de Hunedoara.
Nu se cunosc datele exacte privind alegerea Clujului, respectiv a casei pentru sălăşuirea Elisabetei Szilágyi, soţia lui Ioan de Hunedoara. Foarte probabil alegerea Clujului este mai degrabă rezultatul unei opţiuni bine gândite.
Cum a ajuns sotia lui Iancu de Hunedoara sa nasca la Cluj
La începutul anilor 1440 în Regatul Ungariei avea loc un război civil între susţinătorii lui Ladislau Postumul, reprezentantul dinastiei de Habsburg, şi susţinătorii lui Vladislav I Iagello. În acest conflict Ioan de Hunedoara l-a sprijinit pe reprezentantul dinastiei polone, contribuţia lui la izbânda finală al lui Vladislav fiind decisivă.
Ca recompensă, noul rege l-a numit pe Ioan voievod al Transilvaniei, o provincie care susţinea mai degrabă cauza dinastiei Habsburgilor. Pacificarea Transilvaniei de către Ioan a decurs greu, iar în acest proces oraşul Cluj s-a dovedit a fi un bun sprijin pentru Ioan.
Clujul la rândul său avea nevoie de sprijinul noului voievod al Transilvaniei deoarece în urma susţinerii răscoalei din 1437 a pierdut o parte din privilegiile sale, iar acum se ivea ocazia să le redobândescă prin medierea lui Ioan cu puterea regală. Interesul şi sprijinul era deci reciproc, iar în contextul acestor relaţii cordiale a ales Ioan de Hunedorara oraşul Cluj pentru găzduirea soţiei sale însărcinate. Evident, familia dispunea şi de cetatea de la Hunedoara, principala reşedinţă a Hunedoreştilor.
Mult mai tarziu, regele Matia decide scutirea clădirii de taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat. În 28 septembrie 1467 il scuteste pe ginerele fostului proprietar Méhfi Jakab, pe Kolb István, proprietarul de atunci, de orice dări şi impozite. Această scutire este întărită în 1649 de Gheorghe Rákóczi. De la urmaşii lui Kolb, casa ajunge în proprietatea oraşului, înainte de 1734.
La începutul secolului al XIX-lea, casa este închisoare, apoi spital militar. Prin hotărârea Consiliului orăşenesc din 1899, clădirea este dată Societăţii Carpatine Ardelene (EKE) pentru realizarea unui muzeu etnografic. După al doilea Război mondial, în 1945, aici se deschide Colegiul Móricz Zsigmond pentru sprijinirea studenţilor maghiari săraci. După naţionalizare, clădirea este închiriată de Universitatea Bolyai, apoi este atribuita Institutului de Artă, de limbă maghiară. Din noiembrie 1950 este sediul Universităţii de Artă şi Design „Ion Andreescu”. În anul 2000, pivniţele largi sunt transformate în spaţiu expoziţional.
Casa Matia sufera de-a lungul timpului modificări diverse și adaptări la stilurile noi. Astfel, în prima jumătate a secolului al XVI-lea sunt introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste (Renaissance). La sfârșitul secolului al XIX-lea, aflându-se într-o stare avansată de degradare, este restaurată, introducându-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. Este restaurată din nou în 1940 de către arhitectul Károly Kós, iar apoi, în perioada comunistă, sunt eliminate multe din modificările anilor 1900.
Odaia unui rege
Proprietarii casei Matei Corvin trebuie să fi fost oameni potentaţi. Din unificarea a trei clădiri timpurii trebuie să se fi născut casa. La aceasta trimite aşezarea ferestrelor, ancadramentul ferestrelor, ca şi podeaua. Cea mai veche, partea gotică din timpul lui Matei este cea corespunzătoare porţii cu ogivă şi a ferestrei poziţionate faţă de aceasta spre apus. După unele presupuneri, regele s-a nascut chiar în camera din spatele acestei ferestre.
Surse:
www.enciclopediavirtuala.ro
www.ro.wikipedia.org
www.bjc.ro
