Pe strada Andrei Mureșanu, nr 31 te întâmpină una dintre casele „de poveste” ale Clujului. Aici în odăile acestei case a locuit scriitorul Ion Agârbiceanu.
Scriitorul se stabilește la Cluj în anul 1919, unde face gazetărie politică vreme de peste un deceniu. Din anul 1919 devine director al ziarului „Patria” din Cluj, apoi din 1938 al ziarului „Tribuna”. Scrie la reviste din întreaga țară.
O temă abordată în 1938, în romanul Sectarii, dar extrem de actuală și azi, este satira la adresa partidelor politice și „sectarismului la care ajunseră”.
Ion Agârbiceanu explică în „Adaos la mărturisiri” de ce a scris romanul Sectarii „Dacă sub raport politic nu puteam face nimic, mă simțeam obligat să ajut societății să se ferească de ridicol și de exagerările degradante în lupta pentru o nouă căpătuire”.
În august 1940, după dicatatul de la Viena, când Transilvania este ruptă din trupul țării, Agârbiceanu se retrage la Sibiu, unde stă până în anul 1945 când revine la Cluj. În casa de pe Andrei Mureșanu, Ion Agârbiceanu scrie volumul „Din munți și din câmpii”, dedicat lumii viețuitoarelor, nuvelele „Faraonii”, „Popa Man”, „Jandarmul”, „Pascalierul” și multe alte opere literare.
Scriitorul locuiește în această casă din anul 1924 până în anul 1963, când se stinge. Este înmormântat în Cimitirul Hajongard.
Peste drum de casa în care a creat scriitorul Ion Agârbiceanu se află o altă clădire interesantă. Inscripția realizată în relief, în limba maghiară „Epult 1911”, dezvăluie că frumoasa clădire a fost ridicată acum mai bine de un veac.
Apoi, vecină cu deja celebra clădire de la nr. 31 este o căsuță cu o curte interioară ce nu poți să nu o remarci. După poarta din fier forjat se deschide un tunel verde ce conduce spre o portiță din lemn întredeschisă, lăsându-te să-ți imaginezi o grădină largă, copaci cu ramuri înalte și multe alte substitute de care are nevoie un orășan sătul de înghesuiala orașului.
Tia Sirca
Redactor Cluj.com
Fotografii: Iulia Marc
