Ziua Mondială a Apei. Care este cel mai poluat râu din Cluj?
Pe 22 martie sărbătorim Ziua Mondială a Apei (World Water Day). Această zi a fost aleasă în cadrul Conferinţei Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat, la 22 decembrie 1992 (rezoluția 47/193).
Sărbatoarea este de o reală importanţă, mai ales, pentru că apa este una din resursele indispensabile pentru viaţa omenirii. De asemenea, această festivitate mondială este un bun prilej de a reaminti cât de periculoasă este absenţa sau poluarea apei.
În ciuda realizărilor ultimulului deceniu, peste 700 de milioane de oameni nu au acces la surse sigure de apă potabilă şi peste două miliarde de persoane nu au acces la facilităţi privind salubritatea. De resursele de apă depinde funcţionarea ecosistemelor, iar circuitul apei este esenţial pentru realizarea gestionării durabile a apei.
La nivel planetar 70% din apa potabilă se folosește în irigații. Terenurile irigate sunt cam 20% dintre terenurile agricole dar ele produc 40% din cantitatea de hrană consumată la nivel global. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană, în rândul populației cel mai nemulțumite de calitatea apei, 94% dintre conaționalii noștri considerând asta o adevarată problemă.
Ziua Mondială a Apei, sărbătorită la Cluj
În România o serie de evenimente, care marchează această zi, au fost demarate încă din urmă cu o săptămână.
În zona de Nord-Vest a României, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Someş-Tisa înglobează cinci judeţe: Cluj, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Satu Mare, cu 580 cursuri de apă, în lungime totală de 7.828 km. Astăzi administrația și-a deschis porțile pentru copiii și tinerii care doresc să cunoască aspecte legate de activitatea gospodarilor de ape. De asemenea, vizitatorii pot observa prin microscop microorganismele din apă. „Ziua Porților Deschise”, în instituțiile care se ocupă cu tratarea apei, are loc în numeroase orașe din țară.
Marea problemă a acestor ape sunt diverşii poluanţi care ajung în albii, de la metale grele până la peturi din plastic. Din păcate firmele şi cetăţenii nu sunt destul de conştienţi încât să protejeze apele, iar primăriile nu reușesc să facă față poluării.
Purtător de cuvânt al ABA Someş-Tisa, Cristina Vădan, a declarat că peste 234 de tone de deșeuri menajere au fost adunate anul trecut, cel mai mare poluator al râului care traversează municipiul Cluj-Napoca, Someșul Mic, fiind comuna Florești. „În prezent are loc o acţiune de evaluare a modului în care Primăriile şi-au îndeplinit atribuţiile privind salubrizarea cursurilor de apă. De exemplu, cea mai mare parte a deşeurilor care poluează Someşul Mic în judeţul Cluj provine din localitatea Floreşti, motiv pentru care, anul trecut, instituţia noastră a amendat contravenţional Primăria comunei cu 35.000 lei pentru gestionarea necorespunzătoare a regimului deşeurilor. Tot anul trecut, angajaţii noştri au adunat de pe râurile din judeţul Cluj 234 tone de deşeuri menajere, vegetale şi peturi din plastic”, a declarat Cristina Vădan, pentru Radio Cluj.
ABA Someş-Tisa, care are sediu central în Cluj-Napoca, are un serviciu de monitorizare permanentă a nivelului de poluare, coordonat de Claudiu Toşa. El a afirmat că cel mai poluat râu este Zăpodie, cel în care se varsă apele scurse de la Pata Rât. „Cele mai afectate de încărcări cu metale sunt râurile care preiau ape de mină: Cavnic, Săsar şi Pârâul Băilor. Din punct de vedere al încărcării organice, recordul îl deţine pârăul Zăpodie, în care se varsă ape scurse de la Pata Rât. Pe teritoriul gestionat de ABA Someş-Tisa există 27 de prize pentru alimentarea cu apă a comunităţilor. Calitatea acestor surse este verificată lunar”, a afirmat Claudiu Toşa, potrivit aceleași surse.
Știați că…?
Știați că peste 80% din resursele de apă potabilă ale României provin din Munții Carpați? România este una dintre țările cu cele mai scăzute resurse de apă din Europa, acestea fiind relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu, iar resursa utilizabilă este de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi.
S-a dovedit că lipsa apei, seceta este principala cauză a foametei peste tot în lume. Este nevoie de 1.500 de litri de apă pentru producerea unui kilogram de făină și de zece ori mai multă apă pentru producerea unui kilogram de carne.
Trei din patru locuri de muncă la nivel global sunt dependente de apă, conform estimărilor, ceea ce înseamnă că penuria și lipsa de acces la apă sunt susceptibile să limiteze creșterea economică în deceniile următoare, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Aproximativ 1,5 miliarde de oameni, jumătate din lucrătorii din lume, sunt angajați în domenii de activitate puternic dependente de apă, cei mai mulți dintre ei în agricultură, pescuit și silvicultură, relevă raportul din 2016 „The World Water Development Report” publicat de ONU cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, marcată la 22 martie.
Cererea de apă este de așteptat să crească până în anul 2050 în timp ce populația mondială se estimează că va crește cu o treime, ajungând la 9 miliarde de locuitori, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Aceasta va duce la o creștere cu 70 la sută a cererii de produse alimentare, exercitând o presiune asupra cererii de apă în agricultură, care este deja cel mai mare consumator al acestei resurse.
Întrucât schimbările climatice contribuie la creșterea nivelului mării și la condiții meteorologice extreme, cel puțin una din patru persoane vor trăi într-o țară cu o lipsă cronică sau periodică de apă proaspătă până în anul 2050, estimează Organizația Națiunilor Unite, ceea ce face mai importantă concentrarea pe extinderea colectării apei de ploaie și pe reciclarea apelor uzate.
Dan Porcuțan
Redactor Cluj.com
