21 de asociații cer Consiliului Județean realizarea unui culoar verde-albastru care să lege Clujul de Florești prin piste de biciclete și alei
21 de asociații civice și de mediu solicită Consiliului Județean Cluj un nou studiu hidrogeologic de retrasare a zonei de protecție sanitară. Scopul este de a deschide o fâșie de 10 metri, cel mai probabil la extremitatea nordică a Companiei de Apă Someș, care poate lega în viitorul apropiat Clujul de Florești printr-o pistă de biciclete, o alee pietonală și puncte de observație a naturii și păsărilor.
Legislația actuală, prin legea 122/2020, precum și contextul actual în care se află Clujul și Floreștiul din punctul de vedere al alimentării cu apă elimină obstacolele majore care stăteau în calea acestui proiect. Acum este legal posibil ca autoritățile administrației publice locale să facă lucrări de investiții pe malurile apelor și pe alte terenuri din domeniul public al apelor chiar dacă nu sunt în proprietatea sau administrarea lor.
Pistele de biciclete între Cluj și Florești, delimitate de traficul rutier, ar ajuta la descongestionarea circulației între cele două localități. Peste 60.000 locuitori din Florești circulă aproape zilnic spre Cluj-Napoca, iar lor li se adaugă tot mai mulți oameni din Gilău, Luna și alte localități din zonă.
Proiect-pilot cu potențial de model la nivel național
La memoriul redactat de asociațiile implicate în campania „Someșul, culoar verde-albastru” s-au alăturat două coaliții naționale, Rețeaua Naturii Urbane și Apele Unite ale României.
Reprezentanții asociațiilor consideră că un asemenea culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic este o componentă oportună și un proiect-pilot, cu potențial de model la nivel național, pentru o necesară schimbare de paradigmă în domeniul strategiilor de dezvoltare teritorială.
„Miza noastră este o mobilitate sustenabilă și un râu curat și ne putem asigura că e așa atâta timp cât tranzităm râul la minut. Am mai cerut în trecut Consiliului Județean și companiei să lase o fâșie de tranzit. Noutățile constau acum în trei lucruri.
În primul rând, am venit cu argumente în plus legate de faptul că lacurile din amonte pot să furnizeze apă dacă sunt probleme la vreunul dintre ele.
În al doilea rând, suntem mai multe asociații de mediu care ne solidarizăm și arătăm că nu punem în pericol rezervele de apă ale orașului.
În al treilea rând, arătăm trasee precise, unul dintre ele la limita companiei, ceea ce înseamnă doar că trebuie mutat gardul câțiva metri”, spune președintele Asociației Societate Organizată Sustenabil SOS, Adrian Dohotaru.
Pista de biciclete are potențialul de a fi cea mai circulată și cea mai lungă din țară datorită geografiei Clujului, populației tinere mutate la nivel metropolitan, dar și a frumuseții râului Someș în zonele adiacente Clujului și a lacurilor de-a lungul cursului de apă. În jurul lor se pot amenaja spații verzi și arii naturale periurbane.
„Porțiunea din Cluj de la capătul cartierului Grigorescu, până la strada Lacului din Florești este singura zonă unde realizarea pistei pentru biciclete și a aleii pietonale pe culoarul Someșului Mic, pe toată lungimea lui, fără diferențe mari de nivel, ridica o problemă serioasă. Situația poate fi ușor și suficient de rapid rezolvată de autorități, încât proiectul să poată beneficia inclusiv de finanțare din PNRR și viitorul POR, proiectul având șanse maxime dacă se face la timp documentația.
Va fi util și pentru plimbări și excursii, turism și sport, dar și pentru a înlocui autovehiculele pentru mulți oameni care fac deplasări zilnice între Florești și Cluj. Potențialul este enorm și ar fi în viitor integrat într-una dintre magistralele naționale și chiar internaționale de mobilitate nemotorizată, rețeaua EuroVelo”, a declarat directorul executiv al Clubului de Cicloturism Napoca, avocatul Radu Mititean, care este și președintele Federației Bicicliștilor din România.
Amintim că pista propusă este metropolitană într-o primă fază pe 40 de kilometri, de la Gilău, prin Florești, spre Cluj-Napoca, apoi Apahida, Jucu și Bonțida. Sunt importante și conexiunile ulterioare, spre lacurile din Munții Apuseni, prin care va fi conectat lacul Gilău de Someșul Cald și Tarnița. Apoi, e relevantă legarea Bonțidei de Gherla și Dej.
Pentru a vedea care sunt dorințele clujenilor la nivel metropolitan, reprezentanții Asociațiilor SOS, MiniMASS și Clujul Sustenabil analizează, alături de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, răspunsurile clujenilor dintr-un chestionar pe această temă. Concluziile vor fi prezentate mai apoi autorităților.
Deocamdată există aproape 500 de răspunsuri, dar sunt invitați în continuare cât mai mulți locuitori din Cluj și zone limitrofe unde trece râul sau afluenți ai Someșului mic, să completeze chestionarul: https://forms.gle/ATMadWmtsHGSESEa8.
Memoriul la care s-au alăturat 21 de asociații poate fi regăsit în acest atașament.
Semnează organizații active în zona metropolitană Cluj-Napoca: Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S., Asociația MiniMass / Someș Delivery, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația Clubul de Cicloturism Napoca, Asociația Natura Transilvaniei, Umbrela verde, Asociația GO4FUN.
Semnează în susținerea memoriului și următoarele entități din rețeaua Naturii Urbane: Asociația Parcul Natural Văcărești, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, Centrul de Ecologie Montană, Funky Citizens, Societatea Ornitologică Română, Bio – Tim, Grupul de Acțiune Locală Ruralis, Asociația Civica, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (C.A.P.D.D.). Memoriul este susținut și de Federația Bicicliștilor din România.
De asemenea, se alătură în susținerea memoriului și coaliția Apele Unire ale României: Asociația Unda Verde, Fundația DALA, WWF România, Asociația Ivan Patzaichin – Mila23, Centrul de Cercetări Subacvatice.
Comunicat de presă
