Aş schimba în Cluj… nimic. De ce? Nici eu nu ştiu să explic exact, dar ştiu că totul e atât de plăcut, de armonios şi de liniştit încât nimic nu mă face să schimb ceva. Pe străzile cele mai liniştite ale celui mai frumos oraş din România prefer să merg adesea să-mi fac plimbările, reuşind să îmi pun gândurile în ordine, să-mi încarc bateriile şi să mă bucur de ce am în jur; iar atunci când mai întâlnesc şi persoane amabile, drăguţe, începând de la copii bine educaţi până la bătrânei simpatici totul devine perfect! Când vreau să simt puţin agitaţia oraşului, (pentru că trebuie să recunoaştem: tuturor ne place la un moment dat să fim „agitaţi”, să experimentăm realitatea, oricât de visători suntem) Clujul îmi oferă şi această posibilitate.
Oamenii amabili, clădirile vechi, pieţele frumos amenajate, totul conferă Clujului un aspect care-i conturează unicitatea. Nu poţi rezista să nu priveşti cu admiraţie construcţiile impozante, care datează de câteva sute de ani, priveşti şi automat ţi se pare că te-ai întors undeva în trecut sub titlul unui mare aristocrat sau poate a unui simplu om, nu contează prea mult, pentru că indiferent Clujul devine o maşină a timpului pentru tine şi tot ce vrei e să profiţi cât mai mult de acele clipe.
Totul complotează pentru a te face să rămâi, ai impresia că priveşti un tablou proaspăt pictat datorită contrastului de culori şi îţi dai seama că iar eşti ţintuit în loc, te uiţi la cer şi îţi spui cât de frumos poate fi, iar apoi dintr-o dată îţi apar turnurile vechi crestate de diferite motive, locul porumbeilor care împânzesc pieţele şi conferă un aspect medieval. Daca te mai nimereşti să ai drum şi pe lângă Bastionul Croitorilor, strada Potaissa, Piaţa Muzeului ce motiv poţi să mai ai să nu rămâi? Eu personal, nu am găsit unul şi recunosc Iubesc Clujul pentru tot ceea ce a fost, este şi va fi!
Un articol de: Mihuţ Ana-Maria
Foto: Mihuţ Ana-Maria
