Cetatea Bologa si castrul roman Resculum

Cetatea Bologa și castrul roman Resculum, comuna Poieni

Cetatea Bologa

Părăsind așezările omenești ale satului Bologa din comuna Poieni, ne îndreptăm spre o padure de foioase. Drumul parca se îngusta tot mai mult determinandu-ne să ne urmăm calea la picior. Printre coronamentul bogat al copacilor soarele se joacă hazliu, înfățișându-ne un spectacol de lumini inedite. Picurase înainte. Mirosul de pământ era îmbietor.

Parcă mă ducea cu gândul la tropotele cailor din trupelor otomane care urcau în ritm galopant înspre ,,Ea”, Cetatea. În urcare, peisajul seamănă tot mai mult cu ,,Pădurea Spânzuraților” a lui Liviu Rebreanu. Mă aștept ca, de după trunchiurile groase ale copacilor bătrâni, să apară garnizoana lui Apostol Bologa. Furată de peisaj, nu am realizat că la un moment dat ne-am abătut de la cărare înspre stânga până când ridicând privirea, am văzut-o. Stătea neclintită în toată splendoarea sa. Denumită înainte de 1300, Sebesvár, Cetatea Bologa reprezintă unul din cele mai importante fortărețe din istoria Transilvaniei și a Țării Românești. Este așezată acolo unde începe țara de dincolo de păduri-Transilvania, pe valea Crișului Repede, la 12 km de Huedin, unde Muntii Meseșului întâlnesc Munții Apuseni. Zidurile cetății, care au străjuit cu statornicie de-a lungul a peste 700 de ani, mai rezistă și astăzi, putând fi admirate de către fiecare trecător a satului Bologa sau turist care vine să vadă o bucată din istorie. Cetatea a fost donată în 1399 lui Mircea cel Bătrân, Domnitorul Țării Românești de către Sigismund de Luxemburg, devenind, apoi, un punct de control important în drumul sării (sarea era vitală în secolele trecute, fiind considerată ,,frigiderul” antichității).

Cetatea Bologa a servit totodată și ca protecție pentru Mircea cel Batran, iar pentru nepotul său, Vlad Țepeș, a fost un adevărat refugiu al copilăriei. De asemenea, Cetatea Bologa a adăpostit numeroși oșteni de furia aprigă a otomanilor, locul trecând totodata și prin numeroase momente tensionate ca zonă de conflict.

Orele de istorie parcă prind viață cu cat înaintezi spre zidurile cetății. Turnul donjon, situat în extrema sudică are o alură triumfătoare. Scările înguste te urcă la un alt nivel față de pământ. În timp ce pășești pe ele te întrebi în ce contexte și circumstanțe, ce gânduri or fi avut cei care le urcau și le coborau în urmă cu sute de ani. Ruinele cetății îți dau senzația unei aventuri în timp. Cu pași mărunți și grijă mare, intru în interiorul fortăreței. Vegetația luxuriantă mă duce cu gândul la pădurea amazoniană. Trăiesc un sentiment interesant. O combinație între aerul medieval cu încărcătură istorică și aspectul exotic al lianelor. Sub răchitele dese străjuiesc ruinele zidurilor de apărare. Mă plimb din loc în loc, dintr-un turn al cetății într-altul, căutand priveliști spre spectaculoasele plaiuri mioritice.

Urmele cuptoarelor cioplite manual în piatră și scările interioare înguste mă duc cu gândul la puterea și forța de care dădeau dovadă oamenii în timpurile trecute … dar care pare să dăinuie și acum în spiritul românului din Apuseni.

Castrul roman Resculum

La câteva sute de metri de satul Bologa se află Castrul Roman, numit Resculum, care este cea mai veche așezare din zonă. Ridicat în jurul anului 106 D.C. pentru apărarea graniței Imperiului Roman, se mai vad și astăzi ruinele acestui loc mistuit de istorie pe locul numit „Grădiște”. În apropiere există, de asemenea, ruine ale unei băi romane.
Timpul și efortul depus de către arheologi, susținuti de către primaria Poieni, reflectă descoperirile făcute. Aici există o mulțime de lucruri care te fac să-ți dai seama cât de mult valorează fiecare particică de pamant care a aparținut străbunilor noștri.

Cetatea de la Bologa și castrul roman Resculum sunt obiectivele turistice incluse în proiectul Clujul Văzut Altfel. Pentru detalii despre comuna Poieni, click aici.
Mulțumim voluntarilor Puiu Corina, Gavrilă Monica, Iulia Marc și Andreea Moldovan pentru culegerea materialelor și fotografilor Iosif Miclăuș, Mihai Bârsan, Precup Călin și Robert Igna pentru realizarea fotografiilor.