Biserica Sfântul Mihail din Cluj

Biserica Sfântul Mihail din Cluj

Biserica Sfântul Mihail din Cluj este un impresionant monument istoric și religios, unul dintre cele mai reprezentative edificii gotice din România. Construită între secolele XIV – XV, biserica se află în actuala Piața Unirii din Cluj, devenind unul dintre monumentele emblematice ale orașului.

Edificiul religios are 70 de metri lungime și o înălțime maximă de 80 de metri. Începând cu anul 2010, este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național.

În prezent se poate urca în turnul bisericii pe bază de programare.

Programarea se face la Info Point în Piața Unirii. De acolo se poate afla și programul vizitelor în turn.

Scurt istoric

Noile libertăți și privilegii oferite Clujului în 19 august 1326 de către Carol Robert de Anjou includeau și dreptul orașului de a-și alege preotul și parohul. Acest privilegiu urma să se materializeze prin ridicarea unei biserici parohiale. Terenul ales servise înainte ca cimitir, existând aici și o capelă dedicată Sf. Iacob. În anul 1349, conform unui document eliberat de curtea papală de la Avignon, celor care au ajutat financiar la construcția bisericii li se iertau păcatele.

Se mai știe despre construcția propriu-zisă a lăcașului faptul că au existat două faze: între anii 1316 – 1390 (în 1390 era finalizat și altarul) și între anii 1410 – 1487.

Povestea turnului 

Inițial, au fost proiectat două turnuri pentru fațada principală, însă doar cel de nord-vest a fost construit (între anii 1511-1543). Din păcate, turnul a fost distrus, în urma unui incendiu în anul 1697, însă în anul 1744 a fost reconstruit în stil baroc. Nici acum nu s-a putut bucura de liniște, fiind demolat în 1763 din cauza deteriorărilor provocate de un cutremur. Construirea actualului turn cu ceas de pe fațada de nord a început abia în anul 1837, în stil neogotic, fiind finalizată în anul 1860. Până în ziua de astăzi, turnul a rămas cel mai înalt turn de biserică din România.

Comunități religioase deservite

De-a lungul timpului, Biserica Sfântul Mihail din Cluj a deservit, pe rând, mai multe comunități religioase. Astfel, în perioada reformei protestante, între anii 1545 – 1558, edificiul a fost biserică luterană, devenind calvinistă între anii 1558 – 1566. Începând din 1566, timp de 150 de ani, a fost biserică unitariană, ulterior fiind atribuită cu forța comunității romano-catolice, în urma Contrareformei. Odată cu revenirea la catolici, edificiul a fost restaurat de către artiștii Johannes Nachtigall și Anton Schuchbauer, sub îndrumarea parohului János Biro, în stil baroc. Amvonul a fost realizat în această perioadă, de către cei doi artiști.

Martorul unor momente importante

Biserica a fost martorul unor momente importante în istoria orașului. Aici a fost botezat Matia Corvin, iar regina Izabella le preda aici trimișilor împăratului Ferdinand I însemnele regale. Tot aici au fost investiți renumiți principi ai Transilvaniei: Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory.

Prăvăliile și clădirile „în oglindă” 

Începând cu secolul al XVIII-lea, pentru a-și asigura un venit suplimentar, parohia a construit mai multe clădiri în jurul bisericii, pe care le închiria ca prăvălii. Sub presiunea opiniei publice, care nu aprecia faptul că biserica era „ascunsă” între clădiri, acestea au fost demolate. În schimb, parohia a fost despăgubită cu niște terenuri în zona centrală a orașului, în imediata apropiere de biserică. Pe aceste terenuri, parohia a ridicat cele două clădiri în oglindă, aflate pe actuala stradă Iuliu Maniu.

Repere artistice și arhitecturale

Biserica Sfântul Mihail din Cluj este o biserică gotică de tip sală, având un cor boltit în cruce pe ogive, flancat de altare laterale. Sculpturile, vitraliile și bolta impresionează prin măreția specifică catedralelor gotice, biserica fiind adesea considerată și confundată, la o primă vedere, cu o posibilă catedrală.

La intrare, deasupra porții, regăsim un blazon cu Sfântul Mihail, iar sub el putem observa stema Sfântului Imperiu Roman, cea a Regatului Ungar și a Regatului Boemiei. Ineditul acestei alăturări de steme se explică prin faptul că împăratul Sigismund de Luxemburg, sub domnia căruia s-a finalizat edificiul, era atât împărat roman, cât și rege al Ungariei și al Boemiei.

Aflată în dreapta intrării principale, Capela Schleunig (n.r. – Gregorius Schleunig a fost pleban al orașului între 1450-1481), dedicată Arhanghelului Mihail impresionează și ea ca lucrare de artă. Tavanul pe ogive al capelei a fost finalizat în jurul anului 1481, iar in interiorul capelei se află cele mai însemnate fresce ale bisericii.

Tocul ușii sacristiei este o sculptură în piatră, renascentistă, ce datează din 1528 când a fost comandat de către parohul bisericii Johannes Klein și realizat de un meșter german.
Altarul neogotic a fost premiat la Expoziția Mondială din 1873, ce s-a desfășurat la Viena. Altarul este opera meșterului tâmplar Lajos Back.

În urma restaurării din anii 1957 – 1960, au fost readuse la viață o parte din picturile murale realizate în secolele XIV – XV.