Rosia Montana, judetul Alba

Rosia Montana, judetul Alba

Roşia Montană este denumirea unei aşezări miniere din judeţul Alba, plasată, din punct de vedere geografic, în Munţii Apuseni. În secolul al XVIII-lea, localitatea apărea pe Harta Iosefină a Transilvaniei cu denumirea de „Veres Patak”, în traducere însemnînd: „Pârâul Însângerat” (sau „Pârâul Roşu”). Titulatura a fost inspirată de amplasarea Roşiei Montane în Valea râului Roşia, apă ce prezintă o nuanţă roşiatică dată de exploatările miniere milenare din zonă.

Există, însă, dovezi că aşezarea a fost recunoscută în Europa drept o zonă cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase, cu mult timp înainte de cucerirea Daciei de către romani. Mai apoi, în timpul împăratului roman Traian, aşezarea a primit denumirea de Alburnus Maior şi calitatea de oraş minier populat de colonişti din Iliria. Astazi, Alburnus Maior este numele asociatiei din Rosia Montana care lupta pentru stoparea proiectului finantat de Rosia Montana Gold Corporation, care, daca va fi pus in practica, va sterge de pe harta turistica a Romaniei zona Rosia Montana si va otravi cu cianura apele si intreaga zona.

Ruinele vechii cetăţi au fost explorate, de-a lungul timpului, de arheologi, care au descoperit aici urme de locuinţe, de morminte, galerii de exploatare minieră, diverse unelte specifice acestei ocupaţii, dar şi inscripţii în limba greacă, latină, table de ceară şi altele. Aceste vestigii istorice pot fi vizitate în Muzeul Mineritului din Roşia Montană.

Există mai multe drumuri de acces în zonă, venind dinspre Alba Iulia (pe DN 74 pe traseul Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Roşia Montană), dinspre Cluj-Napoca (pe DN 75 pe traseul Cluj-Napoca – Turda – Baia de Arieş – Câmpeni – Roşia Montană) ori dinspre Oradea (pe DN 76 şi DN 75 pe traseul Oradea – Beiuş – Ştei – Nucet – Câmpeni – Roşia Montană).

În prezent, Roşia Montană este amplasată într-o zonă superbă, în Munţii Apuseni, acoperiţi cu păduri, păşuni şi unde, din loc în loc, apar lacuri artificiale, aşa numitele „tăuri”, cu rol de captare a apei de versanţi pentru a pune în mişcare şteampuri, instalaţii de separare a aurului. Aceste tăuri au fost construite cu sute de ani în urmă, iar ]n prezent unele dintre ele au fost amenajate pentru agrement şi piscicultură. În sec. al XVIII-lea, existau în jur de 1200 de astfel de şteampuri.
Cele mai importante tăuri sunt Tăul Mare, care este şi cel mai mare şi se află şi se află la o altitudine de 930 de metri. Se află în apropiere de izvoarele văii Roşia şi a fost construit în anul 1908. În apropierea Tăului Mare se află Tăul Ţarinii, care a fost declarat monument al naturii datorită formaţiunilor sale carstice. Este şi cel mai înalt lac din bazinul Roşiei, fiind situat la o altitudine de 1000 m, oferind o privelişte pitorească asupra Vârfului Vulcan (1263 m). Numele provine de la faptul că este înconjurat de ţarini. De asemenea, în apropierea sa se află şi câteva case vechi care datează din sec. XVIII-XIX.
Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roşia, la o altitudine de 950 de m şi a fost construit din ordinul împărătesei Maria Tereza, în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Este înconjurat de o frumoasă poiană care oferă o panoramă spre dealurile din împrejurimi, precum şi de o pădure de brazi, de unde i se trage şi numele. La o 100 de km de Tăul Brazi se află Tăul Anghel, în apropierea căruia au fost amenajate popasuri şi o zonă de agrement. Pentru a ajunge la tăuri, se merge pe Aleea Brazi, care porneşte din Centrul istoric al Roşiei Montane.

În apropiere de tăuri se găsesc şi două formaţiuni geologice unice, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată, prima fiind formată din masive de andezite, cu aspectul unei cetăţi în ruine sau al unui cap de corb, în timp ce Piatra Despicată este o stâncă uriaşă amplasată la o oarecare distanţă de sol şi alcătuită dintr-un tip de rocă unic în zonă.

Printre obiectivele turistice pe care ar trebui să le bifezi se numără şi Dealul Cetăţii, unde mai pot fi văzute vechile mine romane, rămăşiţele cetăţii Alburnus Maior, Muzeul Mineritului şi Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial.

Notorietatea localităţii a crescut, însă, după ce compania româno-canadiană Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a obţinut licenţa de concesiune a Roşiei Montane în vederea exploatării resurselor naturale (metale preţioase îndeosebi) din zonă.

Proiectul celor de la RMGC nu a fost, încă, autorizat, în schimb este contestat puternic de societate, de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi de membrii Academiei Române. În mare, RMGC vizează deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafaţă, prin folosirea cianurilor, din Europa, plan ce ar putea avea urmări extrem de nefaste pentru populaţia din localitate.

sursa