Parcul Est / Parcul Tulcea, Gheorgheni

Parcul Est / Parcul Tulcea, Gheorgheni

Între anii 1965-1985 mai ales, în municipiul Cluj-Napoca a existat o preocupare continuă pentru a se mări zestrea de spații verzi, acțiune datorată atât administrației (ce dorea să arate interesul ce-l manifesta pentru „ridicarea calității vieții” locuitorilor) dar și faptului că la conducerea Administrației Parcurilor și Străzilor (A.P.S.) se afla inginerul horticol Mircea Micu, un îndrăgostit de meseria sa. Astfel în etapa amintită se va elabora o multitudine de Detalii de Sitematizare – D.S.-uri (astăzi denumite Planuri Urbanistice Zonale – P.U.Z.-uri) din care amintim: amenajarea zonei Pieții Sporturilor (de la Podul Garibaldi la Parcul Sportiv), revitalizarea Băilor Someșeni, înfrumusețarea malurilor Someșului Mic, modernizarea Parcului Central, transformarea Dealului Sterp/Colina în grădină de cartier, punerea în valoare a Dealului Cetățuia, grădina de cartier Aurel Vlaicu și altele pe care nu le mai înșir. Tot atunci, în 1967, s-a lansat comanda pentru realizarea „Parcului Tineretului”, în zona lacurilor din Cartierul Gheorgheni, unde proiectanții (arh. Natalia Helgin, ing. horticol Ana Micu) au propus pe o suprafață de 140 hectare realizarea primului complex de agrement din jumătatea de est a orașului, afectată de la nord de poluarea chimică. De reținut este faptul că dacă în 1950, suprafața de spații verzi amenajate – cu acces nelimitat pentru public – era de circa 97 hectare, până în 1989, prin realizarea unei părți din proiectele amintite anterior, se va ajunge la 252 hectare.

Revenind la „Parcul Tineretului” ce va fi denumit  „Parcul Est” (evidențiind poziția sa în intravilan), trebuie semnalat că lucrările de dragare a lacurilor, realizarea unor alei sau plantarea, nu se vor face în ritm alert, iar în timp vor apărea cerințe noi. Ca atare în 1984 se va întocmi un nou proiect (arh. Vasile Mitrea, ing. Mircea Micu) care deși va ocupa o suprafață de 184 hectare va amplifica profilul din 1967. Astfel, menținându-se destinația de agrement și sport, se vor mai adăuga și alte funcțiuni, ca: prezența unei arii expoziționale (târg plus evenimente de artă), amplificarea suprafeței de apă la circa 25 hectare (numărul „oglinzilor” crescând de la 3 la 5) ceea ce va permite realizarea unei piste de canotaj de 50/1000m (pe lacul 1-3),  a unui ștrand și a unuii club nautic, includerea unui patinoar deschis și a unor piste pentru competiții cicliste, valorificarea diferențelor de nivel pentru amenajarea unor arene de spectacole, transformarea cursului Pârâului Becaș într-o suită de ambienturi, articularea Parcului cu Băile Someșeni învecinate, și altele.

Din modul cum a fost gândit în 1984, cu conexiunile la „Grădina de cartier” Gheorgheni, la Băile Someșeni, la „Grădina de ansamblu” Aurel Vlaicu, la Grădina Expo (azi Expo Transilvania) și la centrul Cartierului Mărăști (prin propunerea „Parcului Copiilor”), se creau condițiile pentru ca și partea de est a orașului să participe la trecerea de la o „rețea” la un „sistem de spații verzi”. Aspirația la un sistem mai fusese formulată în 1975, dar abia prin contractele din anii 1984-1990 se vor pune bazele acestuia (arh. Vasile Mitrea) devenind „SISTEMUL URBAN DE AGREMENT ȘI SPORT”/S.U.A.S. Sistemul era alcătuit din 4 apoi 5 subsisteme, diferențiate prin anumite caracteristici, dar care urmau să funcționeze ca un ecosistem ce făcea legătura și cu cadrul natural din periurban. De reținut este că acest sistem integrat și integrator exista în teren în proporție de 60% în 1990, iar printr-o strategie eșalonată pe 15-20 de ani, putea deveni o realitate. Dar el a fost uitat atât de PUG-ul din 1998, cât și de PUG-ul în curs de finalizare, evitându-se continuitatea unor concepte…

Revenind la „Parcul Est”, el era componenta majoră a subsistemului Vest, însumând „Grădina de cartier” Gheorgheni, fosta grădină Aurel Vlaicu, zona „Expo Transilvania”, Băile Someșeni și în perspectivă ferma legumicolă și Parcul de Canotaj N-E. Dar începând din 1990 Parcul Est este obligat să cedeze teren pentru Cimitirul militar, bază pentru vehiculele transportului în comun, complexul Iulius Mall, ansamblul „Viva City Residence”, urmând realizarea locuințelor pentru militari sau, mai recent, aprobarea amplasării pe malul lacului nr. 1 a două imobile de birouri (unul P+4 și unul P+10) cu circulația auto și parcările aferente în favoarea investitorului Iulian Dascălu. (sursa)