Comuna Floresti, judetul Cluj

Comuna Florești este așezată la vest de municipiul Cluj-Napoca, învecinându-se la nord cu comuna Baciu, la vest cu comuna Gilău, iar la sud cu comunele Săvădisla și Gilau.

Floreștiul se află la interferența a trei unități principale de relief:
Câmpia Transilvaniei (la nord), prin prelungirea sa, Podișul Someșan (între Someșul Mic și Nadeș); Muntii Gil[ului la sud, prin dealurile Feleacului;între cele două zone este culoarul depresionar al Someșului Mic.

Este o zonă deluroasă, cu altitudini de 500-600 de metri, alcătuită geologic în cea mai mare parte din calcare grosiere, tufuri vulcanice și marne. La cumpăna apelor Someș-Nadeș, se află Dealurile Mortonusa Mica și Mortonusa Mare, care coboară spre Someș sub numele de Dealul Melcilor. Pe Mortonusa Mare se află viile Floreștiului.

Forma comunei Florești este alungită, fiind așezată de-a lungul DN 1, la o distanță de numai 5 kilometri de Cluj-Napoca. Această așezare fericită a Florestiului față de municipiul Cluj-Napoca îi oferă posibilități admirabile de dezvoltare urbană puternică și de ridicare treptată a nivelului economic și cultural al populației. (sursa)

Date geografice

Florești, până în 1924 Feneșu Săsesc, colocvial Feneș sau Feniș, (în maghiară Fenes, Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch , Fenesch, Fenisch, Deutsch-Branndorf ) este cea mai mare comună din județul Cluj, Transilvania, România. Alte denumiri folosite sunt cele de Zaz-Fenes și Fenes Saxonica.

Comuna se află pe malul drept al râului Someșul Mic, la intersecția dintre Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei.

Comuna are un relief de depresiune, înconjurată de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a.

Suprafața comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții 292 ha.

Clima este una de deal și podiș, cu o temperatură anuală medie de 11 °C. Precipitațiile ating o medie anuală de 750 mm/mp.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florești se ridică la 22.813 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.470 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,19%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (14,36%) și romi (4,89%). Pentru 5,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,43%), dar există și minorități de reformați (9,87%), romano-catolici (4,19%), penticostali (3,41%), greco-catolici (3,37%) și baptiști (2,35%). Pentru 5,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Evoluție istorica
În ultimii ani a apărut un fenomen de mutare a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în localitățile din apropiere (din cauza prețurilor ridicate de pe piața imobiliară a municipiului). Comuna Florești se numără printre beneficiarii acestui fenomen care a dus la creșterea de trei ori a populației locale in utimii 10 ani.

Istoric
Atestată documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada romană localitatea se afla pe drumul de legătură al castrelor romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilău)

Feneșul a fost inițial un sat săsesc așezat în apropiere de Cluj, aflat în proprietatea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia.

Economie și comerț

Pina in anul 1989 comuna Floresti era cunoscutǎ mai ales prin ferma de pasǎri construitǎ in anii „70 de regimul comunist , cunoscuta sub numele de Avicola Floresti ,la care au lucrat mare parte dintre sǎteni si din satele inconjurǎtoare . Capacitatea de productie a Fermei Avicole era deosebit de mare , avind un sistem integrat de producție incepînd de la creșterea puilor si pinǎ la abatorizare si depozitare , unitatea avind si un rol strategic in caz de razboi urmare a marilor capacitati frigorifice . Dupa 1989 politica economicǎ practicatǎ de noul regim si alti factori cum ar fi politica prețurilor produselor agricole , politica fiscalǎ si sistemul inrobitor de creditare al bancilor au fǎcut ca aceastǎ unitate sa fie initial divizatǎ , urmatǎ de un rasunǎtor faliment in anul 1995 , SC Avicola Floresti SA fiind prima societate din Romǎnia postdecembristǎ declaratǎ in faliment ,cu putin timp inainte de aparitia Legii falimentului nr.64 / 1995 . Ulterior activitatea de crestere si ingrasare pasǎri a fost preluatǎ partial , inclusiv Abatorul de pǎsǎri , de o societate comercialǎ cu capital privat care a pǎstrat profilul de activitate si a efectuat masive investiții . Aceasta societate functioneaza in prezent, implinind in luna august 2011, 20 de ani, si numindu-se in prezent ONCOS SA.

De altfel si in prezent activitatea economica a comunei este concentratǎ tot in fostele Hale de productie ale fermei avicole , acestea fiind insa modernizate si adaptate cerintelor noi functie de noul profil de activitate . De altfel putem spune ca investitia principala dupa 1989 o reprezinta Supermarketul Metro , amplasat in zona limitrofa cu municipiul Cluj – Napoca , terenul acestuia fiind cumparat de la sateni in anii 1995 – 1996. Alte activitǎti economice intilnite la nivelul comunei : comerț , turism , prestǎri servicii , creșterea animalelor , cultura plantelor , activitati pomicole , lucrari de constructii etc.Dată fiind apropierea foarte mare de municipiul Cluj-Napoca și includerea comunei Florești în zona metropolitană Cluj, în ultimii ani au apărut tot mai multe investiții locale și în alte ramuri economice. Astel pe teritoriul comunei sunt amplasate un supermarket Metro si un mall Polus , respectiv un cartier de blocuri ANL Cetatea Fetei, acesta din urmă pe dealul cu același nume. În comună funcționează două hidrocentrale: Florești I (1986) și Florești II (1987). Începind cu anul 2007 investițiile in locuințe au luat o amploare deosebitǎ datoritǎ unei rentabilitati de neimaginat pentru constructori si nereglatǎ de statul romǎn , la care s-a adaugat un sistem de creditare lejer { uneori doar cu buletinul ! } , autoritațile locale nefiind pregǎtite organizatoric si financiar pentru a impune un anumit plan urbanistic , astfel cǎ intr-o perioadǎ scurtǎ de timp , de numai 2 – 3 ani , satul si-a pierdut in mare parte identitatea , devenind un sat sistematizat in mare grabǎ. (sursa)

Fotografiile sunt realizate de Alexandrina Pop.