Canalul Morii Cluj-Napoca

Canalul Morii Cluj-Napoca

Canalul Morii Cluj se întinde pe o lungime totală de 7,2 kilometri și reprezintă, în stadiul actual, o zonă cu un imens potențial turistic și de agrement în Cluj-Napoca.

Spre exemplu, strada Andrei Șaguna este, în opinia noastră una dintre cele mai frumoase străzi din Cluj. E un fel de promisiune a ceea ce ar putea deveni întreg Canalul Morii. Amenajată ca zonă pietonală, străduța are un aer boem și conferă Clujului o altfel de imagine. Sau, cel puțin în acest stadiu, viziunea unei imagini de viitor. Căci, ca un paradox, încă există probleme de administrare și igienă a canalului.

Scurt istoric

Canalul Morii a fost realizat tocmai pentru a să asigura curățenie și igienă în oraș, în secolul al XVI-lea. Datorită prezenței ocazionale la Cluj a principelui, dregătorilor sau soliilor străine, cetățenii și cei din conducerea orașului erau motivați să contribuie și să încurajeze dezvoltarea orașului și transformarea lui într-o gazdă adecvată elitei diplomatice, politice sau militare a principatului. 

Astfel, într-un consiliu orășenesc, în 16 aprilie 1558, s-a luat hotărârea, pentru asigurarea curățeniei și igienei, ca apa Someșului Mic să fie adusă în imediata vecinătate a orașului. Albia săpată atunci în pământ se presupune că ar fi fost realizată pe un vechi braț al Someșului Mic. Pe-aici, pe timpul vechiului oraș roman Napoca ar fi curs încă apa. La mijlocul secolului al XVI-lea, mai curgea pe acest braț doar surplusul de precipitații. Oficialitățile au fost foarte eficiente. Întâi, au obținut de la regina Isabella scutirea orașului de la plata impozitului pentru un an întreg. Iar pe 25 iunie, din dorința de a realiza cât mai rapid canalul de aducție, consiliul a decis ca fiecare zecime (n.r. subdiviziune a orașului formată din zece case) să trimită oameni care să ajute la săpat. 

În zilele noastre, Canalul Morii se află într-un stadiu de potențial obiectiv turistic, potențială zonă de agrement. 

photo: Mihail Onaca