Creta: Turism în cuibul Zeului cu zorba grecească

de | | 3 Minute

Creta: Turism în cuibul Zeului cu zorba grecească

De ce ai alege să-ți petreci vacanța la mare pe plajele din Grecia? Ce experiență te-ar atrage ca un magnet spre Creta, Corfu, Rhodos sau Zakynthos? Pentru tine, cel dornic să testezi un nou tărâm, insula Creta este prima care-și deschide porțile pentru a te invita să te bucuri de naturalețea locurilor, a oamenilor, a tradițiilor.

În Creta nu vei avea timp să te plictisești. Insula te va ține prins în poveștile cu soare și apă curată, în plimbări cu vaporul și în uimirea de a descoperi monumente vechi de mii de ani, scoase la suprafață de arheologi pasionați să redea trecutului grandoarea de odinioară.

Prima invitație în acest sens este Palatul din Knossos, construit in jurul anului 1900 î.Hr. și descoperit în anul 1900 de arheologul britanic Sir Arthur Evans. În acest palat ar fi trăit și regele Minos care stăpânea peste Creta. Arheologul a numit una dintre încăperi „Sala Tronului” datorita unei forme cioplite in piatră semănând cu un scaun impunător. Se crede că Sala Tronului a fost folosită ca o sală de consiliu de către regele Minos, unul dintre fiii lui Zeus, acest din urmă fiind considerat părintele tuturor zeilor. Ca și o curiozitate, scaunul preşedintelui Curții Internaţionale de la Haga este o copie din lemn a tronului de alabastru din Knossos.

O istorie zbuciumată cunoaște Insula Spinalonga, un alt obiectiv care nu merită ratat dacă ajungi în Creta. Insula Spinalonga, supranumită și Insula Leprosilor se afla în secolul al XVI-lea, în stăpînirea venețienilor. În 1715, venețienii au pierdut insula care intră în administrarea otomanilor. Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea insula va face parte din Grecia. În 1904, autoritățile cretane au transformat Spinalonga într-o colonie pentru leproși. Aproximativ 1.500 de oameni bolnavi de lepră au murit și au fost îngropați în cimitirul de pe insulă.

O plimbare cu feribotul te poate duce într-o zonă pitorească, la castelul venețian din Gramvousa, construit pe vârful unei stânci, la 137 de metri deasupra nivelului marii. Pentru „a-l cuceri” e nevoie să urci 300 de trepte. Gramvousa reprezintă pentru greci un simbol al eliberării de sub dominația otomană. Cetatea a fost printre ultimele locuri care au cazut pradă turcilor, în 1692, si primul eliberat, în 1825, dupa ce cretanii au intrat în cetate deghizați în invadatori.

Crisoldo- Gramvousa Creta

Totodată, Creta, motorul grecesc al producţiei de ulei de măsline, îți dezvăluie modul de viață simplu, prin sutele de unităţi de procesare tradiţională a uleiului de măsline. Uleiul de măsline cretan ajunge să fie vândut peste tot în lume. De aceea, când intri într-o făbricuță cretană unde se presează măslinele pentru a ieși uleiul, fii sigur că te afli într-un loc foarte important.

Cretanii și obiceiurile lor vor fi și mai aproape de tine dacă vei accepta invitația la o seară spartană, într-un sat de munte, unde se dansează nebunește, se servește mâncare bună și se bea vin. Localnicii îmbrăcați în costume tradiționale fac echilibristică deasupra sticlelor, dansează zorba și oricât de timid sau neîndemânatic între ale dansului ai fi te trezești că ești luat de val și faci și tu parte din horă.

Pe timpul șederii în Creta, poți să alegi varianta care ți se potrivește cel mai bine, cazare la hotel în apropiere de plajă sau resorturi, unde ai la dispoziție mai multe tipuri de restaurante, mai multe piscine, complex spa cu saună și masaj, spații de joacă pentru copii etc. Mesele de la hotel pot fi completate cu cele din tavernele din oraș, renumitele resturante grecești. Iar dacă îți dorești și viață de noapte, cluburile te primesc cu ușile larg deschise.

„Creta este o destinație pentru toate buzunarele. Poți să mergi și cu 300 euro/persoană, dar și cu 2.000 euro/persoană, cu prețul avionului inclus”, spune Rareș Solomon, reprezentantul Crisoldo Tur, agenția care poate mijloci „catapultarea” ta pe nisipul plajelor din Grecia.

Vă puteți găsi vacanța de care aveți nevoie pe site-ul www.crisoldotur.ro/.

 

Tia Sîrca

redactor Cluj.com